Curriculum: Primary Level Thu

Curriculum: Primary Level Thu

Doitup: 1. Curriculum Sem ding, 2. Phal pehna thum ding, 3. 2013-2014 Academic Year a School a kihil pan ding.

Myanmar gamsung kivaipoh ahung ki khel toh lhon in, masanga Dan a, ana ki kham ho, tun ahung ki hong doh tam pi aum e. Hiche ho laha khat chu ahi leh jat le nam pao school a ki hil thei na hi ahi.

Myanmar gamsunga hin jat le nam len alhang pin 8 aum in, hi ho chu: Kachin, Kaya, Kayin, Chin, Mon, Bama, Rakhin and Shan ihiuve. Hiche jat min lu to ho noiya hin nam bah kai tam pi aum na lai je.

Tu kum thah (2012) a pata hi 1. Jat le nam pao va Primary Level a ki hil phalna, 2. Private School (Primary to High School) hon phal na, chule 3. Yangon University leh Open Society Foundation hon jong Higher Education Level a tohkhomna (2013-2014) anei pan diu ahi tai.

Jat le nam paova Primary Level chan kihilna hi, jat le nam kim khat hon 2012-2013 Academic Year a pat in phal pehna amu tau vin ahi.

Ei ho jong ichen nao gamkai (Khamti, Layshi, Homalin, Tamu, Thangkai lhang) asao thu ahin, misim in itam khop set uvin, 1. Curriculum iki bol uva, 2. Sorkal mopohna nei ho henga phalpehna thum a, 3. 2013-2014 Academic Year pana kihil pan ding dei aum lheh e.

Myanmar gamsunga, tun ei ho jat le nam sunga kiloikhomna chom chom: 1. Houthua kiloikhom na: Roman Catholic, KCBA, KVTBA, Methodist, Anglican, CCM, KCCM, KWS, EBC, UPC, Salvation, Brethren, AG, etc tampi aum in, chule 2. Literature lam jong Thadou (Tado) Literature and Custom Committee, Kuki Literature and Custom Committee, Thadou Kuki Christian Literature Committee, etc aum in, 3. Jat le nam dia, India lama pansa kiloikhomna jong aum in (KSDF, KWHRO, KNO/A etc), 4. Themzil khang dong kiloi khom, KSF-Yangon, TSO-Tamu etc chu leh 5. Research lama Kuki Research Group-Yangon tin aki um e. Hoiche loi hin pan alah diu vin phan tem? Ahi lo leh hiche group se se iti ki pang khom thei jin tem?

Houthua ki loi khomna hi hen, Literature lama ki loi khomna hi hen, Ipi kiloikhomna hi ta leh apha ding leh jat le nam dinga ki gel cheh a hung um doh ngen ahin, hiche kiloikhomna ho hin jat le nam, a deh a khang thah ho dinga avat, akisam pen Education lampi (Curriculum) semdohna ikhohsah cheh diu dei aum lheh e.

India lama jong Curriculum sem sa jong aum in, hi ho jong chu vet khom-a, Myanmar Education Context toh kitoh in kisem leh Curriculum pha tah i-kisem doh diu tahsan aum e. Ijem tia aki gong sa aum le la ngen se ding ahi mai je. A ki gong aum nai lou leh gel khom angai je. Iti i-gel khomuva, iti i-pat khom diu ham? Sei khom leu hen phan te.

Doitup: 1. Curriculum Sem ding, 2. Phal pehna thum ding, 3. 2013-2014 Academic Year a School a kihil pan ding.

PS

Hiche jat le nam pao kihilna thua hin Sorkal leh NGOa Research bol ho lung gel kibah lou na aum e. Sorkal hin jat le nam paova Curriculum kibol ho hi School Regular Class phat sunga ki hil sah louva, School Regular kai phat aki chai jou teng, jat le nam pao jil nom ho chun phat aki lah beuva ajil diu ti ahin, NGO ho doi dan a chu ahi leh student hon ajil diu subject kim khat (Maths, Science, etc) ho chu ama ho jat le nam paova, School Regular class sunga hil ding ti ahi. Hiche thu hi vel sei khom kit ding in agel uve.

Jat le nam dia na tong ki ti hi “akhang leh thilsoh dung juiya, jat le nam pum pi phatchomna dia, avat leh akisam ho kitong” ti na ahi.

3 comments to Curriculum: Primary Level Thu

Leave a Reply to sat gin Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>